LICEUL TEORETIC „OCTAVIAN GOGA” HUEDIN
RAPORT – ANALIZĂ
PRIVIND STAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI LA NIVELUL LICEUL TEORETIC „OCTAVIAN GOGA” HUEDIN
ANULUI ŞCOLAR 2013-2014
MISIUNEA
Şcoala noastră are un rol important în formarea generaţiilor care i-au trecut pragul, din rândul lor
provenind numeroşi specialişti. Evoluţia tinerilor care studiază la Liceul ”Octavian Goga ” se concretizează
în continuarea studiilor în învăţământul postliceal şi superior sau în inserţia activă în mediul social. În viaţa
socio-culturală a Clujului, liceul nostru este un simbol al calităţii pentru că aici se practică un invăţământ
care încurajează competenţa în scopul formării unui absolvent responsabil, autonom, capabil să decidă
asupra carierei. De asemenea, activităţile şcolare sunt proiectate în scopul integrării în spaţiul european şi
a convertirii actului de predare-învăţare, dintr-un act reproductiv într-un act creativ, explicativ, prin
perfecţionarea colectivului didactic în vederea înlăturării formalismului. Obiectivul prioritar a rămas
afirmarea în continuare a şcolii noastre ca o şcoală bună, chiar foarte bună şi menţinerea, respectiv,
creşterea prestigiului dobândit de generaţiile anterioare de profesori şi elevi.
Obiectivele generale
care au fost urmărite conform planului managerial pe anul şcolar 2012-2013 sunt:
– Reforma şi personalizarea activităţii instructiv educative;
– Creşterea calităţii fluxurilor de elevi şi asigurarea finalităţilor educaţionale;
– Îmbunătăţirea standardelor de performanţă a resurselor umane şi a managementului şcolar;
– Ameliorarea şi modernizarea infrastructurii şi generalizarea accesului la informaţia electronică;
– Adaptarea ofertei de educaţie şi formare la dinamica pieţei locurilor de muncă;
– Optimizarea relaţiilor intersistemice, comunitare şi internaţionale.
Aspectele vizate au fost:
– creşterea calităţii managementului şcolar la toate nivelurile (al unităţii, al ariilor curriculare, al
comisiilor metodice, al comisiilor permanente, cât şi la nivelul fiecărei clase) prin valorificarea cât mai bună
a resurselor materiale şi umane de care dispune liceul;
– aplicarea standardelor de calitate necesare unui învăţământ de calitate (organizarea pe comisii
permanente şi comisii metodice, scheme orare în conformitate cu efortul de învăţare-predare);
– asigurarea cu cadre didactice calificate a catedrelor vacante, a logisticii necesare unui proces
didactic corespunzător cerinţelor şi repartizarea judicioasă a sarcinilor în cadrul comisiilor metodice şi
comisiilor permanente;
– perfecţionarea continuă a întregului personal;
– îmbunătăţirea permanentă a bazei materiale;
– ameliorarea nivelului de competenţe al elevilor în conformitate cu nevoile de instruire la nivel
individual şi la nivel de clasă;
– conştientizarea elevilor în ceea ce priveşte exigenţa impusă de cerinţele examenor de absolvire;
– pregătirea elevilor la clasă şi în cadrul orelor suplimentare în vederea susţinerii examenului de
bacalaureat, examenului de certificare a competentelor profesionale, a atestatului de către absolvenţii
claselor de matematică-informatică, intensiv informatică si a atestatului de competenţă lingvistică pentru
absolvenţii claselor .
O.I.Realizarea unui sistem educaţional performant, echitabil şi eficient
Personal didactic
Total norme didactice: 46,68 posturi, cifră care reprezintă o creştere a numărului de norme didactice cu 0,03% faţă de anul şcolar 2013-2014 prin:
creşterea numărului de elevi;
introducerea în sistem a clasei pregătitor
Nr.cadrelor didactice 56 |
Nr.cadrelor titulari- 45 |
Cu doctorat |
Cu grad I |
Cu gradul II |
Definitivat |
Debutanti |
Nr. cadrelor Suplinitori- 11 |
4 |
23 |
16 |
12 |
5 |
Personal didactic auxiliar – 7 posturi,
Personal nedidactic – 12,5 posturi
Asistenţele la ore
reprezintă o componentă a managementului şcolar. Rolul acestora este de a
sprijini activitatea de predare-evaluare a cadrelor didactice .
Pe baza asistenţelor efectuate la ore, la activităţile comisiilor metodice, pe baza rapoartelor
prezentate de şefii de catedră, se pot sublinia următoarele aspecte:
planificările calendaristice au fost corect întocmite în acord cu programa fiecărui obiect şi conform
reglementărilor în vigoare, iar acolo unde s-au constatat deficienţe, planificările au fost refăcute;
resursele materiale şi de timp au fost gestionate în mod eficient, fiind adecvate fiecărei teme şi unităţi
de învăţare. Se folosesc, pe lângă metode tradiţionale şi metode moderne. Profesorii recurg la metode
activ-participative: conversaţia, învăţarea prin descoperire, problematizarea. Aceste metode şi strategii
didactice au rol de stimulare a creativităţii, inventivităţii, contribuind la conturarea unei atitudini pozitive
a elevilor faţă de educaţie
nevoia unei formari speciale a cadrelor didactice pentru conceperea unor strategii specifice de
stimulare a motivaţiei şi de management al stresului profesional;
există puţine cadre didactice care manifestă dezinteres faţă de activitatea formativ-educativă,
realizând proiecte didactice formale, neoperaţionale, lecţii puţin pregătite, cu obiective şi teme neclare,
activităţi de învăţare inadecvate,cu decalaje mari între planificare şi stadiul parcurgerii programei la
momentul asistenţei;
legat de achiziţionarea materialului bibliografic obişnuit: manuale, lucrări de specialitate, nu doar banii
sunt cauza disfuncţiilor în procurarea manualelor şcolare de către toţi elevii claselor XI–XII, ci şi o
anumită indiferenţă profesională a unor cadre didactice în ceea ce priveşte actul educaţional;
tezele au fost date în perioada stabilită până la 19decembrie 2013 au fost corectate şi trecute notele
I.2. Obţinerea unor rezultate foarte bune la examenele naţionale.
Participarea elevilor
Număr elevi clasa a VIII-a |
Număr elevi clasa a VIII-a participanţi la simulare |
Limba şi literatura română |
Limba şi literatura maghiară/germană |
Matematică |
28 |
28 |
28 |
– |
28 |
Rezultatele :
Disciplina |
Intervale de notare |
||||||
1,00- 4,99 |
5,00- 5,99 |
6,00-6,99 |
7,00-7,99 |
8,00-8,99 |
9,00-10 |
||
Limba şi literatura română |
Nr. lucrări |
2 |
4 |
10 |
7 |
2 |
3 |
% |
7,14 |
14,28 |
35,71 |
25 |
7,14 |
10,71 |
|
Matematică |
Nr. lucrări |
5 |
5 |
3 |
3 |
8 |
4 |
% |
17,85 |
17,85 |
10,71 |
10,71 |
28,57 |
14,28 |
Aspecte pozitive la nivel de disciplină:
La limba si literatura română majoritatea elevilor au rezolvat exerciţiile care cereau realizarea compunerilor, chiar dacă sumar şi cu multe greşeli. Majoritatea au respectat structura şi tipicul compunerii.
Din feedback-ul primit rezultă că simularea a reuşit să-i responsabilizeze pe elevi în privinţa parcurgerii sistematice a materiei.
La matematică : nivelul subiectelor a fost accesibil, cu grad de dificultate mediu; a fost respectată programa, s-a ţinut cont de materia parcursă şi s-a menţinut structura subiectelor pentru evaluarea natională.
Simularea s-a dovedit foarte utilă.
Aspecte care necesită îmbunătăţiri la nivel de disciplină:
La limba si literatura română este necesară reluarea în timpul orelor de consultaţii a noţiunilor de morfologie. Din păcate elevii nu au însuşite noţiuni elementare de morfologie (se fac confuzii între pronume şi adjective pronominale, nu se cunosc verbele copulative, sau categoriile gramaticale ale diverselor părţi de vorbire).
Rezultatele slabe au apărut la elevii care au avut şi au în continuare probleme de învăţare (care nu au dobândit competenţele necesare pentru nivelul clasei a VIII-a).
La matematică :
Greşeli de calcul, aplicarea greşită a formulelor atât la algebră, cât şi la geometrie, ceea ce rezultă din necunoaşterea temeinică a acestora .
Este necesară:
Determinarea elevilor pentru a învăţa mai temeinic.
Implicarea responsabilă a catedrei de matematică şi a comitetului de părinţi al clasei pentru recuperarea lacunelor.
Dezvoltarea competenţelor de bază la elevii care au obţinut note sub 5.
Puncte de vedere reieşite in urma aplicării chestionarelor părinţi / elevi, profesori:
Elevii: Consideră benefice simulările şi aproape toţi acceptă ideea că o a doua simulare în luna aprilie i-ar ajuta mult în pregătirea examenelor. Despre această simulare spun că a fost nefericit programată, dar le-a arătat exact nivelul la care se găsesc în acest moment.
Cele mai relevante răspunsuri:
– Ne ajută să ne obişnuim cu supravegherea video şi să ne autoevaluăm; – Ne permite să înţelegem cum se va derula examenul naţional;
– Formularea subiectelor a fost coerentă şi dificultatea medie;
– Ne-am obişnuit cu atmosfera de examen.
Elevii consideră simularea ocazia de a vedea nivelul propriu de pregătire, se obişnuiesc cu camerele video şi cu emoţiile examenului real.
Părinţii:
În urma discuţiilor purtate cu părinţii elevilor din clasa a VIII-a, a reieşit că aceştia apreciază ca deosebit de oportună organizarea simulării Evaluării Naţionale, în vederea creşterii motivaţiei pentru învăţare a elevilor, astfel încât rezultatele obţinute de elevi la examenul ce va avea loc în iunie 2014 să le permită admiterea la liceu în clase corespunzătoare profilului dorit de fiecare.
Simulează experienţa unui examen;
– Permite evaluarea elevilor;
– Contribuie la pregătirea elevilor
– Obişnuiesc elevii cu emoţiile şi sistemul de concurs;
– Elevii, văzând rezultatele, se vor mobiliza şi vor învăţa pentru examenele viitoare; – Conştientizarea punctelor slabe;
– Stimularea competiţiei între elevi.
Unii părinţi reclamă că perioada nu a fost corespunzătoare şi faptul că simulările au cauzat prea mult stres pentru elevi.
Profesori:
Aspecte pozitive:
-Familiarizarea elevilor cu atmosfera de examen, cu modul de completare a foii de examen, cu tipuri de subiecte.
-Simularea îi ajută pe elevi, părinţi şi profesori să vadă exact nivelul de pregătire al acestora şi să poată realiza programe de recuperare.
-Simularea creează o mai bună ( şi mai adevărată) imagine asupra examenului: obişnuinţa cu examenul şi cu cerinţele, elimină stresul.
-Simularea din luna aprilie ar fi bine să respecte structura subiectelor propuse de minister. A doua simulare fiind anunţată din timp şi fără o suprapunere peste perioada tezelor, considerăm că va fi mai relevantă decât aceasta.
– Elevii au ocazia să revizuiască materia pentru examenul naţional;
– Elevii sunt puşi, concret, în situaţia unui examen serios;
– Se poate elabora un plan eficient de măsuri remediale;
– Elevii pot constata în mod obiectiv cât sunt de bine pregătiţi;
– Profesorii au un feedback al activităţii de predare-învăţare;
– Elevii, profesorii şi părinţii pot vedea care este nivelul actual de pregătire;
– Simularea Evaluării Naţionale îi ajută pe elevi în pregătirea pentru examen, oferindu-le
posibilitatea verificării cunoştinţelor acumulate, în vederea recapitulării materiei din anii şcolari anteriori şi pregătirii sistematice pentru examenul ce îi aşteaptă.
Aspecte negative:
– Suprapunerea peste perioada tezelor, ceea ce a dus la reprogramarea acestora. – Perturbarea orarului şcolii;
– Notele obţinute pot să tragă un semnal de alarmă fals în unele cazuri (a fost evaluată doar
o parte din materie);
– Cantitatea mare de muncă pe care o depun profesorii în timp scurt;
– Insuficienţi evaluatori, prea multe lucrări corectate de un profesor pot duce la erori în
evaluare;
– Suprapunerea simulării cu perioada cea mai solicitantă din semestrul şcolar;
– Completarea tuturor borderourilor şi a proceselor verbale a condus la o aglomerare a
activităţii Şcolii;
– Unii profesori consideră că rezultatele sunt irelevante;
– Evaluarea a însemnat multe ore neplătite pt. profesorii evaluatori;
– Subiectivitatea corectării şi, în unele cazuri, mici greşeli din neatenţie ale corectorilor, ar putea
să-i deruteze pe elevi;
– Momentul în care a fost plasată simularea nu a fost unul potrivit;
– Faptul că notele nu s-au trecut în catalog nu i-a mobilizat pe elevi în pregătire şi în obţinerea unor note mai bune.
Profesorii în general consideră că în semestrul I. ar fi fost mai eficientă o simulare organizată de şcoală, de catedre, fără a bulversa orarul, ritmul de recapitulare. Profesorii evaluatori s-au simţit suprasolicitaţi, chiar epuizaţi, lucrând până seara în CZE, după o zi de lucru obişnuită. Orarul şi programul şcolii, al elevilor a fost răsturnat pentru trei zile, ca şi planul de recapitulare şi ritmul acesteia.
Măsuri de ameliorare propuse la nivelul unităţii de învăţământ conform planului operaţional de remediere
La limba si literatura română se vor desfăşura în continuare orele de consultaţii, se va lucra pe două grupe, la ore diferite pentru a se eficientiza munca. La o grupă se va pune accentul pe remedierea unor aspecte elementare (scriere corectă, înţelegerea textului, realizare de texte simple,etc.) la cealaltă grupă se va urmări un plan de dezvoltare şi se va pune accentul pe performanţă.
– Alternanţa lecţiilor de dobândire de noi cunoştinţe cu cele ce vizează recapitularea noţiunilor din clasele anterioare.
– În cadrul fiecărei ore din ariile curriculare Limbă şi comunicare, Om şi societate se vor desfăşura momente ortografice;
– La evaluările scrise de la toate disciplinele se va aloca un punct pentru respectarea ortografiei şi punctuaţiei;
– Planurile remediale de la fiecare disciplină vor fi aduse la cunoştinţa părinţilor;
Lunar se vor evalua în scris elevii monitorizaţi, respectiv cei care au luat note sub 5 la simulare şi cei care se situează în zona mediocrităţii (între 5 şi 7) ;
La matematică :
Pentru ameliorarea rezultatelor şi creşterea promovabilităţii la EN:
– Se vor desfăşura în continuare consultaţii, unde se vor recupera noţiunile mai puţin
consolidate din anii şcolari precedenţi, pe baza unor fişe cu exerciţii aferente noţiunilor
carente;
– La clasă se vor aplica fişe de muncă diferenţiată, şi t